Se zice că un cuplu care își spală hainele împreună, rămâne împreună. Avem povești care ne confirmă această maximă, avem clienți care ne-au dovedit contrariul. Nu suntem genul de Spălătorie care să spele rufele în public, haideți să vă povestim o poveste cu final fericit.
Avem un client care vine o dată pe săptămână cu hainele proprii și le aduce mereu frumos împăturite și aranjate, chiar dacă sunt purtate sau murdare. Ne place foarte mult responsabilitatea dânsului față de propria vestimentanție, hainele sunt deja împărțite pe culori și tipuri de materiale, numărarea articolelor și prețurile sunt matematică simplă, e ca și cum ne-ar citi gândurile la predarea hainelor. Domnul e clientul nostru ideal.
Îi livrăm hainele înapoi la adresă, frumos împăturite, curate și parfumate, dânsul locuiește înspre Parcul Carol, e mai simplu pentru toată lumea.
Într-o bună zi a început să aducă două tipuri de saci de haine. Alături de hainele proprii, masculine, domnul nostru a început să vină cu articole feminine. Acestea sunt aruncate alandala, indiferent de culoare sau material, spre deosebire de stilul ordonat în care ne-a obișnuit.
Din surprindere, l-am întrebat care-i povestea.
De ce operează cu jumătăți de măsură?
Ne-a povestit că în ultimele câteva luni a cunoscut o fată, o domnișoară foarte frumoasă și cochetă, veselă și inventivă. S-au mutat împreună. Pe cât de cochetă este în vestimentație, pe atât de dezordonată este cu hainele, de un fatalism aproape Darwinian. Toate hainele ei sunt aruncate la un loc în mașina de spălat pentru a observa care textilă supraviețuiește metodei naturale de selecție.
Eu le iau din mașină, le împăturesc frumos și le aduc la Spălătorie.
Ea când mă vede că împăturesc haine murdare, îmi spune că sunt prea tradiționalist, iar cei de la Spălătorie știu mereu mai bine cum trebuie împărțite hainele. I-am explicat că sunt în simbioză perfectă cu Spălătoria Germană și ne înțelegem din priviri în materie de protocol.
Ea nu și nu, că nu acceptă un asemenea ajutor atât de grijuliu, e prea mult, nu e obișnuită. De fiecare dată când adun hainele, mi le aduce și pe ale ei claie peste grămadă într-o plasă separată. Am încercat tot felul de strategii să le împăturesc pe ascuns, dar nu au funcționat. M-a prins chiar și la mașină când îi împătuream hainele. Am instrucțiuni clare să nu intervin cu ordinea, acum le aduc pur și simplu.
Să înțelegem că îi plac hainele împăturite când sunt curate, nu?
Asta da, clar, în mod paradoxal, le adoră.
Hai să-i facem o surpriză.
Îi putem spune că s-a pierdut sacoul din compleul ei business preferat. Ce nu va ști ea este că veți prelua dumneavoastră sacoul mâine mai devreme și îl puteți plasa în secret pe umeraș în dulapul ei de haine.
Zis și făcut. După două zile îi aducem hainele înapoi domnului la adresă și predăm compleul incomplet domnișoarei cu pricina. I-am spus că nu am găsit sacoul pentru că suntem obișnuiți cu haine împăturite frumos de la domnul client, iar unul dintre angajați a considerat că poate răsturna sacul cu hainele dezordonate între hainele pe care le adunăm pentru oameni nevoiași. A trebuit să le căutăm prin maldăre întregi de haine și nu am mai găsit sacoul.
Supărată nevoie mare, domnișoara ne-a spus că sacoul este cadou de la mama ei și speră să-l regăsim dacă se mai poate.
Evident afectat de supărarea domnișoarei, domnul nostru a fugit în dormitor, a luat din dulap sacoul și i l-a adus înapoi victorios prietenei lui. Domnișoara l-a probat instantaneu, iar când a căutat în buzunarele laterale, a găsit o surpriză la care nu se aștepta.
Era un inel.
+++
Dacă te grăbești să speli haine și nu te descurci cu logistica, venim noi la tine. Cine știe ce surprize ne mai așteaptă?
Suntem aici. Zilnic la datorie. Prezenți la apel.
Calea Șerban Vodă 76-78, Sector 4, București
Luni – Duminică: 06:00 – 22:00
Suntem Spălătoria Germană și ne ocupăm de rufele cam tuturor vecinilor din cartier (Calea Șerban Vodă 76-78, Sector 4) și avem clienți din toate direcțiile Bucureștiului. Fiecare client vine cu povestea lui și cu situația lui de management domestic. Suntem aproape ca un cabinet de terapie pentru haine și articole de casă, auzim toate poveștile textile de pe lume și menținem confidențialitate absolută.
Totuși, uneori povestea merită povestită
Am primit un client zilele trecute care ne-a adus cu mașina toată zestrea textilă din casă, începând cu covoare de 7 dimensiuni, 6 seturi de perdele, fețe de masă, cuverturi pentru canapele, cuverturi pentru paturi, așternuturi, pilote, perne, chiar și doi saci de haine.
După un inventar mai detaliat, i-am prezentat un preț pentru servicii complete și biletul de retur. Ne-am oferit să le aducem gratuit înapoi la domiciliu, locuiește pe la Unirii. L-am întrebat, totuși, care-i ideea cu spălarea tuturor articolelor textile din casă? Să fie spălarea generală de jumătate de an? Suntem în iunie. Să fie o chestiune de păr de pisică, de câine, a trecut printr-o carantină medicală?
Odată ce-am deschis acest subiect aproape inocent, cu accente de curiozitate interesată profesional, să putem gândi un protocol special de spălare, omul nostru a primit undă verde pentru destăinuiri.
A povestit cum a cunoscut o fată acum doi ani și s-au plăcut instantaneu. De-atunci încoace, sunt aproape mereu împreună. Fiecare cu viața lui, propriul apartament, prieteni, prieteni comuni, au reușit să își integreze destul de bine viețile. Au timp pentru toate într-o săptămână. De la bun început, au știut să își calibreze un grad echilibrat de apropiere și dezvoltare individuală. Prețuiau independența, după cum au stabilit.
La un moment dat, vine o vârstă în viața unui cuplu când deodată, de pe-o zi pe alta, trebuie să facă o decizie. A fost decizia ei, totuși, să propună un nou pas în relația lor, pasul evident, pasul natural, pasul cel mai important, primul mare pas în viața unui cuplu. Să se mute împreună.
Pasul peste pragul apartamentului?
Exact. Cu soția în brațe. Marele pas peste pragul apartamentului comun.
Fata găsise pe Facebook un apartament frumos de 3 camere, aveau fiecare o cameră a lui, un dormitor comun, bucătărie, balcon gigantic, ar putea să țină petreceri de casă cu peste 10 oameni. Apartamentul era predestinat pentru ei doi.
Bărbatul nostru a acceptat cu dragă inimă să se mute împreună, era cea mai bună idee, una chiar de perspectivă de viitor, dar cumva între timp au decis să plătească împreună rezervarea pre-închierii (ca să fie siguri) și din una în alta au programat pentru weekend mutarea mobilei din două apartamente.
Fără să își dea seama, bărbatul nostru s-a pomenit mutat din propria casă.
Decizia fusese luată, acum trebuia să meargă până la capăt, dar situația i-a ridicat câteva idei suspicioase. Trebuia să calculeze variabile, iar în calculul de variabile trebuie gândire profundă și sistematică. Era prins în capcană.
Oare dacă se vor călca pe coadă prin casă, dacă nu se mai înțeleg, dacă se ceartă, dacă nu se mai suportă, dacă are prea multe ticuri, dacă e prea dezordonat, dacă trebuie gătească în fiecare seară, dacă trebuie să spele tot timpul vasele sau dușul sau să dea cu aspiratorul, să ducă gunoiul la timp, să spele rufele, să schimbe becurile?
Da, știm ce zici, se numește management domestic avansat.
Dar totuși, de ce ai adus toată zestrea de haine la noi, vrei să o impresionezi?
Cred că da, dar conform tuturor calculelor, am gândit în felul următor.
Este o chestiune de teritorialitate. Vreau să îmi impun propriile covoare în câteva camere strategice, am câteva idei pentru perdele, trebuie obligatoriu să dormim în așternuturile mele de bumbac, ale ei sunt mereu roz și prea satinate, catifelate, prețioase de mătase, cu volane și volănașe, dantele și ciucuri.
Trebuia să poarte până și papucei de casă roz prin apartamentul ei. Niciodată nu se putea urca în pat fără să-l trimită să se spele pe picioare, mereu trebuia să doarmă în pijama, era prea-prea.
Avea dreptate omul nostru, trebuia să își impună strategic propriile textile prin casă, ar fi un statement de autoritate. L-am felicitat pentru idee, era cea mai bună idee strategică din lume. Chiar și dânsul era încântat de plan. Ne-am ciocnit pumnii împreună și i-am urat mare succes cu noul apartament și pasul cel mare.
Situația era sub control.
Noi ne ocupăm de spălarea covoarelor și textilelor, trec câteva zile, ajungem în weekend la adresă să predăm toată zestrea strategică, iar omul nostru ne primește în casă și ne conduce să depozităm covoarele și perdele în debara, iar hainele și articolele de casă la el în cameră.
Ne oferă un pahar răcoritor cu apă după graba cu covoarele și respirăm cu toții să ne tragem sufletul în mijlocul sufrageriei. Situația era clară, se înțelegea de la sine, un moment de înțelegere tăcută de fraternitate mai profundă decât putem să punem în cuvinte s-a așternut în încăpere.
Casa fusese deja decorată de prietena lui în culorile preferate.
****
Suntem aici. Zilnic la datorie. Prezenți la apel.
Calea Șerban Vodă 76-78, Sector 4, București
Luni – Duminică: 06:00 – 22:00
De când am implementat câteva strategii de management domestic cu clienții noștri apropiați, aflăm că există o categorie de clienți veniți complet întâmplător care ne surprind de fiecare dată cu povestea despre cum au ajuns la Spălătoria Germană.
Avem un client care a ajuns la noi vineri cu câteva covoare umede în portbagaj și ne ruga să îl ajutăm cât mai repede cu spălarea covoarelor pentru că luni îi revin din vacanță soția cu soacra și cel mic, iar soacra e absolut obsedată de curățenia covoarelor, de ștergerea prafului, de haine împăturite și aranjate în dulap pe culori, călcat la dungă, vase spălate. Cam tot ce ne place și nouă, mai puțin spălarea vaselor.
I-am promis că îl ajutăm, să revină în 2 zile, duminică. Din vorbă în vorbă, l-am întrebat de ce sunt ude covoarele din portbagaj și de ce este atât de agitat, venise în grabă, își trăgea sufletul.
Ne-a spus cu zăduf că are la dispoziție 2 zile să rezolve harababura din apartamentul lui. Se pare că de 2 zile încoace, unul dintre cei mai buni prieteni a fost admis în Legiunea Străină și au petrecut ultimele zile împreună înainte să plece la Boot Camp în Franța, pentru 2 ani.
Prietenul a insistat să mai cheme și alți prieteni, aceștia au insistat să vină alături de prietenele lor, prietenele au insistat să mai aducă niște prietene, astfel o seară de bere între prieteni a devenit o petrecere de mari dimensiuni, casa era plină ochi de prieteni.
Unii prieteni au vărsat vin roșu, tort și pizza pe covor.
Toți prietenii au intrat încălțați, oricum. Alți prieteni s-au distrat între cearceafurile proaspete, evident, tot încălțați, niște prieteni pe care nu îi cunoștea au vomitat în baie, au fost răsturnate bibelouri preferate, s-au spart pahare, farfurii, iar ca prin supriză, un foarte bun prieten a scăpat vin roșu și pe perete, într-o piruetă de dans. A venit și Poliția pentru zgomot, a fost o petrecere reușită.
După seara de prietenie în toi, apartamentul arăta ca după o intervenție în forță a unor trupe armate ultra-specializate pentru situații speciale de mare risc. Mai ceva ca în Legiunea Străină. Ideea e că trebuie să văruiască un perete, trebuie dezinfectate și spălate toate covoarele, trebuie să spele haine, să rearanjeze mobila, să dea de praf și multe altele. Omul era depășit de situație.
L-am întrebat, totuși, de ce erau covoarele ude în portbagaj?
Se pare că într-un acces de prietenie, prietenul lui s-a oferit să se ocupe de covoare. Le-au rulat pe toate, le-au urcat în mașină, s-au urcat în mașină, iar prietenul a indicat direcția către o spălătorie auto manuală cu fise. Ideea era să spele covoarele cu jetul puternic de apă de la spălătoria auto. În teorie, părea plauzibil, plus că era spălătorie manuală și nu ar fi obiectat nimeni. Zis și făcut. Au parcat mașina lângă stație și au întins covoarele în perimetrul stației de spălare. Le-au udat pe toate bine de tot, apoi prietenul lui a început să le frece cu peria și cu săpun.
În timp ce prietenul spăla de zor, a plecat să cumpere ceva răcoritor. Când a revenit cu sucurile, se pare că prietenul lui se luase la trântă cu un client al spălătoriei care trecuse cu mașina involuntar peste covoarele din perimetrul stației.
Omul intervenise să-i despartă, apoi au venit paznicii spălătoriei și făceau scandal că nu au voie să spele covoare la spălătoria auto. A trebuit să ruleze singur toate covoarele și să le urce în mașină, apoi paznicii au chemat întăriri pentru că prietenul lui devenise foarte beligerant și amenința că vine cu Legiunea Străină și nivelează toată spălătoria.
Întăririle paznicilor de la spălătorie s-au sesizat instantaneu, erau imediat peste stradă, i-au fugărit până la mașină, dar doar el reușise să se urce în mașină și a demarat în trombă cu covoarele în portbagaj.
Păi și cu prietenul tău ce s-a întâmplat?
A fugit de-a rupt pământul, a bătut în retragere.
****
Dacă te grăbești cu spălarea covoarelor și nu te descurci cu logistica, venim noi la tine și le aducem înapoi super fresh. Dacă te grăbești cu spălare haine, spălare articole de casă, perdele și altele, este primul pas către o poziție înaltă de management domestic.
Suntem aici. Zilnic la datorie. Prezenți la apel.
Calea Șerban Vodă 76-78, Sector 4, București
Luni – Duminică: 06:00 – 22:00